Open Our Eyes

E superb acest cântec!
E minunat Domnul nostru, El lucrează cu atâta atenţie în inimile noastre, ştie tot despre noi, El Creatorul!
Să ne deschidem inimile şi să-I mărturisim Lui totul!
Să ne rugăm neîncetat Lui!
Sunt pline de pace şi speranţă aceste versuri, muzica e atât de armonioasă!
Mulţumesc pentru că m-ai ales, pentru că mă iubeşti, că imi descoperi în fiecare zi bunătatea şi splendoarea Ta!

Be Unto Your Name

Robin Mark - Jesus, All For Jesus

All to Jesus I Surrender

Worship

Dezvoltarea prieteniei tale cu Dumnezeu

Trebuie să doresc prietenia cu Dumnezeu mai mult decât orice

Psalmii sunt plini de dorinţe de acest fel. David a dorit cu pasiune sa-L cunoască pe Dumnezeu mai mult decât orice; el a folosit cuvinte precum tânjire, dor, sete, foame. Il dorea cu înfocare pe Dumnezeu. El a zis: „Lucrul pe care îl caut mai presus de orice este prijilegiul de a medita în Templul Său, de a trăi în prezenţa Sa toate zilele vieţii mele, ca să mă minunez de gloria şi perfecţiunea Lui care sunt incomparabile.” (Psalmul 27:4) Întrun alt psalm a spus: „Pentru mine, dragostea Ta preţuieşte mai mult decât viaţa.” (Ps. 63:3)

Pasiunea lui Iacov pentru binecuvântarea lui Dumnezeu peste viaţa sa a fost atât de intensă încât s-a luptat cu Dumnezeu toată noaptea, până la revărsatul zorilor spunând: „Nu Te voi lăsa să pleci până nu ma vei binecuvânta.” Partea uimitoarea a acestei povestiri este că Dumnezeu, care e atotputernic, l-a lăsat pe Iacov să câştige! Dumnezeu nu este deranjat când noi „luptăm” cu El, pentru că lupta necesită un contact personal şi ne aduce mai aproape de El! Pe lângă aceasta, lupta este o activitate plină de pasiune şi lui Dumnezeu Îi place când suntem pasionaţi de El.

Pavel a fost un alt om pasionat de prietenia cu Dumnezeu. Pentru el nimic altceva nu a fost mai important; a fost prima lui prioritate, focarul care îi captiva toată atenţia şi scopul ultim al vieţii lui. Acesta este motivul pentru care Dumnezeu l-a folosit pe Pavel atât de mult. Traducerea Amplificată exprimă toată forţa pasiunii lui Pavel: „Scopul meu hotărât este sa pot sa-L cunosc pe El- să devin progresiv tot mai apropiat şi tot mai familiarizat cu El, perceptând, recunoscând şi înţelegând minunile Persoanei Sale mai puternic şi mai clar.” (Filipeni 3:10)

Adevărul este că eşti atât de aproape de Dumnezeu cât alegi să fii. Prietenia apropiată cu Dumnezeu este o alegere, nu este o întâmplare. Trebuie s-o cauţi în mod intenţionat. O vrei cu adevărat-mai mult decât orice altceva? Cât preţuieşte aceasta pentru tine? Merită efortul pe care trebuie să-l faci pentru a-ţi dezvolta obiceiurile şi deprinderile necesare?

Poate că în trecut ai avut o pasiune pentru Dumnezeu, dar acum ţi-ai pierdut acea dorinţă. Aceasta a fost problema creştinilor din Efes- şi-au pierdut dragostea dintâi. Ei au făcut toate lucrurile bune, dar din obligaţie, fără dragoste. Dacă viaţa ta spirituală este superficială să nu te miri când Dumnezeu va permite durerea în viaţa ta.

Durerea este combustibilul pasiunii- ne energizează cu o putere de schimbare pe care nu o avem în mod normal. C.S.Lewis a spus:”Durerea este magafonul lui Dumnezeu.” Este modalitatea luiDUmnezeu de a ne ridica din letargie sprituală. Problemele tale nu sunt pedepse; ele sunt semnale de alrmă din partea unui Dumnezeu plin de dragoste. Dumnezeu nu este supărat pe tine, ci te iubeşte cu pasiune şi va face tot ce este necesar să te aducă din nou la părtăşia cu El. Dumenzeu a spus captivilor din Babilon: „Când Mă veţi căuta cu toată seriozitatea şi veţi dori să Mă găsiţi mai mult decât orice, voi avea grijă să nu fiţi dezamăgiţi.”(Ieremia 29:13)

Cea mai importantă relaţie a ta

Nu este nimic-absolut nimic-mai important ca dezvoltarea unei prietenii cu Dumnezeu. Aceasta este o relaţie care va ţine toată veşnicia. Pavel i-a spus lui Timotei:”Unii dintre aceşti oameni au pierdut cel mai important lucru din viaţă-nu-L cunosc pe Dumnezeu.” Ai pierdut cel mai important lucru din viaţă?
Tu poţi face ceva în legătură cu aceasta chiar acum.
Aminteşte-ţi că aceasta este alegerea ta.
Eşti atât de aproape de Dumnezeu cât alegi să fii.

Rick Warren-Viaţa condusă de scopuri

Să fiţi binecuvântaţi!

Mereu, mereu...

Exodul 20:12

"Cinsteşte pe tatăl tau şi pe mama ta pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău!"

Arată respect în fiecare clipă, oferă o floare în fiecare zi, fă o surpriză atunci când se aşteaptă mai puţin, TE IUBESC MAMI, TE IUBESC TATI să devină precum aerul pe care îl respirăm!

Mulţumeşte lui Dumnezeu pentru familia creată special pentru tine!

Nu lăsa obiceiurile să-ţi răpească bucuria de a avea în fiecare zi o atmosferă specială alături de părinţii tăi /de a face fiecare zi specială pentru părinţii tăi!

Gândeşte-te care sunt florile preferate ale mamei, treci cât mai des prin piaţa de flori, alege una specială pentru ea; indiferent de vârsta pe care o ai, nu lăsa să treacă o zi fără ca tăticul tău să primească un mic pupic din partea ta sau o încurajare, dar mai ales acel MULŢUMESC care îl face atât de fericit. Poate uneori se uită nedumerit la tine, fă-l să înţeleagă şi să simtă că îi eşti mulţumitor pentru tot, in orice clipă, nu doar atunci când îţi oferă un sprijin material.

Nu te lăsa amăgită de faptul că îi pregăteşti acum, de 8 martie, mâncarea preferată şi îi faci astfel o mare bucurie. Da,este fericită, dar gândeşte-te cu atenţie la zilele în care nu eşti la masă cu ei, la zilele în care nu eşti mulţumită de desertul pregătit; îţi place desertul, dar tu vroiai altceva; încearcă să pătrunzi puţin, puţin în inima ei; abia atunci vei înţelege că o zi, 8 Martie, nu e suficientă pentru a-ţi arăta respectul, dragostea, mulţumirea.

Ziua de 8 martie este specială, este ziua femeii, asta se vehiculează peste tot.

Nu lăsa obiceiurile să-ţi răpească bucuria de a avea în fiecare zi o atmosferă specială alături părinţii tăi/de a face fiecare zi specială pentru părinţii tăi!

Manifestările dedicate acestei zile nu dovedesc altceva decât că totul a devenit un obicei.
Aceată zi este una specială, la fel ca toate celelalte zile date de Dumnezeu în care El ne învaţă să ne respectăm părinţii, sa le arătăm dragostea noastră şi sa fim mulţumitori faţă de ei.

Să fiţi binecuvântaţi!

De ce este păcatul aşa de păcătos?

Imi place foarte mult să deschid mereu site-ul http://resursecrestine.ro, să descopăr lecţii noi, meditaţii nemaipomenite inspirate din Cuvântul Domnului. Astazi am găsit un titlu atât de sugestiv, care te cheamă la o lectură imediată şi integrală a textului. Parcă ar fi una dintre întrebările puse de cei mici părinţilor, De ce este păcatul aşa de păcătos?.

Însă este o realitate asupra căreia copii lui Dumnezeu ar trebui să mediteze, vă vegheze şi să îndepărteze, prin rugăciunea adusă Domnului, orice urmă de păcat, de ignoranţă spirituală, de compromis, de complacere întro situaţie. Există situaţii în care considerăm că păcatul nu e aşa de mare, dar aici ne înşelăm groaznic/grozav de tare , pentru că orice lucru care nu este plăcut inaintea Domnului şi noi îl săvârşim este un păcat aşa/atât de păcătos. Fiecare, în dreptul său, ştie care este acel orice lucru neplăcut în ochii Domnului, şi totuşi el/ea îl săvârşeşte.

Puterea Duhului Sfânt şi dragostea Domnului Isus să ne călăuzească în fiecare clipă pentru a putea sta tari în faţa ispitelor şi a-I rămâne credincioşi Creatorului nostru.

Iată ce am găsit pe site:

"Romani 7:7-13

Veresetul de memorat - Romani 7:13b

"Dar pacatul, tocmai ca sa iasa la iveala ca pacat, mi-a dat moartea printr-un lucru bun, pentru ca pacatul sa se arate afara din cale de pacatos, prin faptul ca se slujea de aceeasi porunca."

Textul nostru incepe cu o intrebare: Este Legea ceva pacatos? Si raspunsul este: "Nicidecum!" Legea este un paradox. Pavel ne spune si noi stim ca legea este sfanta. Ea a fost data de Dumnezeu, ea este divina si este dreapta. Tot ce este scris in lege este bun si adevarat. A fost data avand in vedere cel mai mare bine al omului. Daca cineva ar fi tinut Legea, ar fi putut fi in relatie perfecta cu Dumnezeu si cu semenii lui. Scopul ei a fost sa faca pe om bun. Cum se face atunci ca printr-un lucru bun pacatul a intrat in om? Oamenii nu au trait diferit inainte de darea Legii, dar dupa ce Legea a fost data pacatul s-a inmultit si mai mult. In primul rand, Legea defineste pacatul. De pilda, zice Pavel "n-as fi cunoscut pofta", daca Legea nu mi-ar fi spus: "Sa nu poftesti!" Dar pana nu a fost Legea, desi omul a poftit nu a fost cunoscut ca si pacat. Deci Legea ne face constienti de ceea ce este pacatul. Cand oamenii nu au avut o Lege traiau, dar cand a venit Legea, pacatul a inviat si omul a murit. Cu toate ca Legea a intentionat sa produca viata a adus moartea.

Cand Adam si Eva au pacatuit au avut porunca din partea lui Dumnezeu sa nu manance din pomul oprit, dar au fost sedusi de fascinatia lucrului interzis. Barcley spune ca totdeauna este o deceptie in pacat. Vaughan spune ca inselaciunea pacatului lucreaza in trei directii:

1. Pacatul nu da satisfactia care credem ca ne-o poate da;

2. trebuie sa cautam o scuza pentru a-l justifica;

3. ne inselam daca credem ca putem fugi de consecintele lui.

De ce este pacatul pacatos?

Tocmai pentru ca se foloseste de un lucru bun, ca si Legea, care a fost sfanta, buna si dreapta si a fost transformata in ceva de care diavolul s-a folosit pentru atingerea scopurilor lui. Legea a servit ca o punte pentru pacat si aceasta ne arata cat de pacatos este pacatul. Multe lucruri sunt pervertite de pacat: dragostea poate fi pervertita in sex, independenta in obsesie pentru bani si putere. Nu inseamna ca daca Legea a fost desfiintata, acum suntem fara Lege. Ea este compresata intr-o singura porunca: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeu cu toata inima, puterea si vointa.

Meditatia zilei: Ce atractie mai are pentru mine fructul interzis? "

Dezvoltarea prieteniei tale cu Dumnezeu

Trebuie să aleg să preţuiesc ce preţuieşte Dumnezeu

Aşa procedează prietenii- sunt interesaţi de ceea ce este important pentru cealaltă persoană. Cu cât devi un prieten mai apropiat al lui Dumnezeu, cu atât îţi va păsa mai mult de lucrurile care Îl interesează pe El. te vor mâhni mai mult lucrurile care Îl mâhnesc pe El şi te vei bucura mai mult de lucrurile care Îi fac Lui plăcere.
Pavel este cel mai bun exemplu în această privinţă. Planul lui Dumnezeu a fost planul lui, iar pasiunea lui Dumnezeu a fost pasiunea lui: vezi 2Corinteni 11:2

Ce Îl interesează pe Dumnezeu cel mai mult? Răscumpărarea poporului Său! El vrea să fie găsiţi toţi copii Lui pierduţi! Acesta este motivul pentru care Isus a venit pe pământ. Pentru Dumnezeu valoarea cea mai mare o are moartea Fiului Său, împărtăşirea Evangheliei, a Veştii bune altora.

Pentru a fi prieten al lui Dumnezeu ţie trebuie să-ţi pese de toţi oamenii din jurul tău.

Rick Warren -Viaţa condusă de scopuri

Să fiţi binecuvântaţi!

Speranţa-Prezenţa Ta

Salmi 139: 17 Quanto profondi per me i tuoi pensieri, quanto grande il loro numero, o Dio;

18 se li conto sono più della sabbia, se li credo finiti, con te sono ancora.

19 Se Dio sopprimesse i peccatori! Allontanatevi da me, uomini sanguinari.

20 Essi parlano contro di te con inganno: contro di te insorgono con frode.

21 Non odio, forse, Signore, quelli che ti odianoe non detesto i tuoi nemici?

22 Li detesto con odio implacabilecome se fossero miei nemici.

23 Scrutami, Dio, e conosci il mio cuore,provami e conosci i miei pensieri:

24 vedi se percorro una via di menzognae guidami sulla via della vita.

Neîncetat să-L slăvim!

Simina-Tu eşti cetăţuia mea


Speranţa-Meriţi toată slava


Fraţii Sfara-Cerurile-Ţi cântă slavă

Tăcerea vorbeşte- George L.

Tăcerea exprimă adesea o taină

Ce n-o înţelegi cum doreşti!

Dar Tatăl din ceruri mereu Te îndeamnă,

-Învaţă să nu mai cârteşti

Adesea în viaţă vorbeşte Tăcerea

Prin sunete neconcepute,

Dumneze e Acela ce ştie lucrarea

A lui gânduri nu sunt limitate

Când crezi că eşti trist şi nedreptăţit,

Iar în tine se-ntâmplă o luptă,

Dumnezeu e acela ce Te-a întocmit

El îţi vede fiinţa înfrântă.

Se coboară degrabă în dreptul tău,

Durerea, cea grea ţi-o alină.

Dar este o vreme cînd drumul e greu

Şi-n tine rămâne-o fărâmă.

Lovit când te simţi de valul cel greu

Tu vezi nedreptate-n lucrare,

Dar Tatăl cunoaşte, planul celui rău,

El vede departe în zare.

El schimbă prezentul aşa cum doreşte

Adesea mai vindecă-o rană

Dar lasă o vreme când boală-ţi vorbeşte.

Ş-aceasta rămâne o Taină.

Deci lasă-te azi prelucrat de Stăpân,

Căci El te cunoaşte mai bine;

El ştie ce fi-va şi mîine pe drum
Să nu uiţi;.... Căci umblă cu tine.

Aleşi, sfinţi şi preaiubiţi!

Coloseni 3: 8. Dar acum lăsaţi-vă de toate aceste lucruri: de mânie, de vrăjmăşie, de răutate, de clevetire, de vorbele ruşinoase, care v-ar putea ieşi din gură.
9. Nu vă minţiţi unii pe alţii, întrucât v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui,
10. şi v-aţi îmbrăcat cu omul cel nou, care se înnoieşte spre cunoştinţă, după chipul Celui ce l-a făcut.
11. Aici nu mai este nici Grec, nici Iudeu, nici tăiere împrejur, nici netăiere împrejur, nici Barbar, nici Schit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul şi în toţi.
12. Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare.

Efeseni 4: 21. dacă, cel puţin, L-aţi ascultat, şi dacă, potrivit adevărului care este în Isus, aţi fost învăţaţi,
22. cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare;
23. şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre,
24. şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.
25. De aceea, lăsaţi-vă de minciună: „Fiecare dintre voi să spună aproapelui său adevărul”, pentru că suntem mădulare unii altora.

Galateni 5:22. Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia,
23. blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege.
24. Cei ce sunt ai lui Hristos Isus, şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei.
25. Dacă trăim Duhul, să şi umblăm prin Duhul.
26. Să nu umblăm după o slavă deşartă, întărâtându-ne unii pe alţii, şi pizmuindu-ne unii pe alţii.

Efeseni 4: 1. Vă sfătuiesc dar eu, cel întemniţat pentru Domnul, să vă purtaţi într-un chip vrednic de chemarea, pe care aţi primit-o,
2. cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă răbdare; îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste,
3. şi căutaţi să păstraţi unirea Duhului, prin legătura păcii.

Filipeni 2:3. Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi.
4. Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora.
5. Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Hristos Isus:
6. El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu,
7. ci S-a dezbrăcat pe sine însuşi şi a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor.
8. La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce.

Doamne ajută-mă să împlinesc acest Cuvânt!

Holy Holy -Tim Hughes

Sfânt eşti, sfânt eşti, sfânt eşti


Sfânt eşti, sfânt eşti, sfânt eşti, Dumnezeu puternic!
Fiecare dimineaţă Te slăvesc şi-Ţi cânt
Sfânt eşti, sfânt eşti, sfânt eşti, milostiv şi darnic,
Doamne cel veşnic, Tată, Fiu, Duh Sfânt!


Sfânt eşti, sfânt eşti, sfânt eşti, sfinţii toţi Îţi cântă
Şi-nainte pun coroana de învingere.
Heruvimi şi îngeri, Ţie se închină
Cel ce ai fost, eşti şi vei fi în veci!


Sfânt eşti, sfânt eşti, sfânt eşti, norul te ascunde
Ochiul celui păcătos nu vede cine eşti!
Numai singur sfânt eşti, singur Tu perfect eşti,
A Ta-I puterea, iubitor Tu eşti!


Sfânt eşti, sfânt eşti, sfânt eşti, Domn atotputernic,
Ale Tale mari lucrări vestesc numele-Ţi sfânt!
Sfânt eşti, sfânt eşti, sfânt eşti, milostiv, puternic,
Doamne cel veşnic, Tată, Fiu, Duh Sfânt!

E minunat acest cântec de închinare! Stau de câteva minute cu dorinţa de a mai adăuga câteva gânduri, însă cuvintele acestea sunt atât de profunde încât prefer să mă opresc aici.

Să fiţi binecuvântaţi cu toate binecuvântările Tăticului nostru sfânt, iubitor, perfect!

Târgul primăverii

Am mai trecut odată pe bulevardul Nicolae Bălcescu de când sunt instalate exponatele specifice sărbătorii de 1 Martie. Am spus specific, tocmai de aceasta m-am hotărât să scriu acest articol.

So...azi, cu o zi înainte de serbarea venirii primăverii, mă găsesc să trec pe la bibliotecă şi bine am făcut! Am găsit o carte. Ehe...ce exprimare...la bibliotecă era şi normal. Dar aceasta e una specială, e pentru examenul meu de licenţă. Uf! Mai bine mă opresc aici. De fapt, m-am oprit repede, repede la maşina de îngheţată. Mi-am zis: „cui pe cui se scoate!” (cu o zi înainte avusesem mare febră). Am luat îngheţata (a fost rece, rece, rece, brrrrrr!) mulţumind frumos doamnei zâmbitoare (apropo fetele acelea cu no englezesc vin doar vara).

Aşa...am intrat în mulţime, dar ce mulţime: toţi tinereii cu îngheţată, aşa ca mine, asta mi-a plăcut cel mai mult! Mi-a plăcut şi reflecţia soarelui asupra exponatelor „specifice” venirii primăverii. Dar ce strălucire, parcă erau acolo vedetele de la Hollywood, etalându-şi „micile” podoabe, cu fanii lor cu tot: curioşi, cu mâinile întinse să primească un autograf, entuziasmaţi, zâmbitori, plictisiţi. Da, da, plictisiţi. Eu aşa am fost: plictisită. Pentru că mereu văd aceleaşi lucruri.

Cu mici excepţii anul acesta pe bulevardul Bălcescu din Sibiu. Doar că înaintea acestor excepţii nu se aflau decât cel mult 5 fani. Razele timide ale soarelui, îm parteneriat acum cu vântul primăvăratic, coborau şi asupra acestot excepţii doar că naturaleţea lor rămânea aceeaşi, culorile vii, armonia creată de amestecul dintre ele, linişteau privirea. Diversele măşti sau celelalte materiale lucrate manual cu mult simţ artistic, îmbinarea culorilor naturale reprezintă , pentru mine, excepţia din acest târg al primăverii.

După aproximativ cinci mese, încărcate cu forme sclipitoare, pufoase, muzicale (gălăgioase), ochii au primit liniştea câmpiei plină cu flori mici, sensibile, albe, galbene: un adevărat simbol al venirii primăverii. Frumoase şi atent lucrate acestea, cu excepţia luminii pătrunzătoare a soarelui, sunt singurele care au adus primăvara pe bulevardul Bălcescu.

Era aproximativ ora 12:00 când mi-am început plimbarea, îngheţata mă făcea fericită, aşa că nu aveam niciun motiv să grăbesc pasul. Eram la mijlocul primului şir de mese (cel din partea stângă când vi dispre biblioteca Astra...că doar la bibliotecă plecasem eu!) şi totul era ca la prima masă. Inimioare roşii şi pufoase, ursuleţi şi mai pufoşi, multe cutiuţe albe cu o figurină neagră înuntru şi cu un mic şnur alb-roşu. E bun contrastul alb-negru, dar oare care este legătura cu venirea primăverii? Că doar, prin aceste mărţişoare, asta se doreşte: vestirea primăverii.

Se aprinde un beculeţ în mintea mea, strălucitor ca acel sclipici albastru presărat peste acel trandafir alb artificial pus tot întro cutiuţă albă. Da...beculeţul: poate asociierea aceasta alb-negru vine de la culoarea zăpezii care încetişor dispare, de sub ea arătându-se un nou pământ, pregătit pentru a da noi roade. Poate asta a fost în mintea celor care au optat să scoată pe piaţă atâtea figurine negre ca simbol al instaurării primăverii. (Ehe..bună idee, dar mie nu imi plac!).

Negrul acesta strălucea la fel de tare ca şi culoarea roz de pe...surpriză...cutia de bijuterii a prietenei mele! A ei este albă şi atât! Dar acestea, expuse ca daruri simbolice pentru 1 Martie erau îmbracate în dantelă roz, albastră sau ambele pe aceeaşi cutie de bijuterii. Şi aici, beculeţul, roz de această dată, s-a aprins: e un cadou draut pentru fiecare doamnă sau domnişoară, dantela e un simbol al eleganţei şi rafinamentului, dar nu..aici nu, dantelă roz, nu şi nu! Nicio legătură cu mărţişorul, simbol al primăverii.

Văd un domn cu un bucheţel de ghiocei şi alte câteva buchete de flori. Zâmbesc, chiar mă opresc şi îl urmăresc cu privirea. Nu s-a oprit la nico masă cu mărţişoare, căci aşa scria mare MĂRŢIŞOARE. „Bravo!” îi transmit în sinea mea, florile acelea contează cel mai mult. „Voi lua şi eu câteva bucheţele de ghiocei ca în fiecare an!”, mi-am zis, căutând de acum florile pe cel de-al doilea şir de mese de pe bulevard. Din nou privirea s-a liniştit în faţa plăcuţelor viu colorate. Am stat mai mult aici, am privit cu mulţumire şi respect, totodată pentru cei care le-au lucrat, dar şi pentru ceilalţi trecători care s-au oprit, unii să le admire, alţii să cumpere. „Bună alegere, felicitări!”, i-am adresta domnului din dreapta mea, elgant îmbrăcat şi cu o privire caldă care îi trada ipostaza de bunic în momentul când mi-a mulţumit.

Continuam să caut ghioceii printre figurinele negre, albastre şi cele verzi., pe care nu le-am observat până acum. I Love You şi rugăciunea Îngeraşul meu în varianta Mp3 (diferiţi ursuleţi muzicali) stârneau râsetele liceenilor entuziamaţi de un nou week-end. Trifouil verde în punguliţa incoloră prins în şnurul subţire alb-roşu arăta spectaculos printre toate aceste mărţişoare sclipitoare şi muzicale. Totuţi cei mai mulţi se opreau în faţa meselor unde erau expoziţionate acestea.

Alt beculeţ, de data aceasta insistent, enervant, care se aprinde mereu: majoritatea acceptă ceea ce izbeşte ochiul, ceea ce nu cere nicio trăire emoţionantă îmbinată cu o implicare intelectuală. Naturaleţea în luptă cu superficialitatea, armonia în luptă cu tumultul, puritatea trăirii fiecărui ciclu al vieţii în luptă cu artificialitatea care izbeşte toate domeniile vieţii. Telefonul din buzunarul stâng mi-a oprit gândul(pentru 2 minute). Închid telefonul şi caut în continuare ghioceii: nimic. Mă resemnez cu gândul că voi trece pe la piaţa de flori. Aşa am şi făcut. Din nou telefonul.

Trebuie să părăsesc mică scenă strălucitoare şi atât de artificială instalată pe bulevardul Bălcescu. Dar voi mai trece pe acolo...asta dacă până pe 8 martie mai merg la bibliotecă! Da, sigur, pot urma şi alt traseu, dar voi merge cu speranţa că pentru ziua de 8 martie producătorii vor fi mai inspiraţi şi nu se vor rezuma doar la dipomele şi răvaşele deja existente dedicate mamelor. Apropo, alt beculeţ: de 1 Martie nu se oferă cadouri simbolice doar femeilor şi tăticii trebuie să primească ceva că doar şi pentru ei vine primăvara. Dar asta e o probelmă pe care eu am rezolvat-o cu al meu tătic!.

Puritatea, gingăşia, simplitatea, tăria ghiocelului care răzbate viscolul să vă învăluie sufletul şi mintea pentru a trăi fiecare etapă a vieţii în armonie şi deplină naturaleţe.

Să fiţi binecuvântaţi!

Mărţişorul meu pentru voi

În urmă cu câteva zile am găsit un articol foarte drăgălaş...un subiect despre copii, însă cu o mare influenţă în viaţa noastră a tuturor.

O fetiţă de vreo trei ani a învăţat colinda "Lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi". Abia ţinea microfonul în mână şi cânta cu toată puterea: Lăudaţi şi cântaţi şi vă butulaţi"...Majoritatea oamenilor au fost încântaţi că acest cântec are multe strofe! :)) Dar fetiţa habar nu avea că pronunţia ei era greşită. Oare cum sunt laudele noastre la adresa Lui? De multe ori semănăm

cu aceea fetiţă. Dar cuvintele nu trebuie să fie perfecte, atâta timp cât sunt izvorâte din inimă.

Domnul este păstorul meu este unul dintre psalmii favoriţi pe care părinţii îl citesc copiilor. Uneori chiar şi cei mai mici dintre ei reuşesc să-l înveţe, chiar înainte de al pronunţa pe R ei pot recita aceste versete. Nişte părinţi încântaţi au luat camera video. Momentul era unic. Dar, surpriză...în faţa camerei, copilul nu-şi mai amintea începutul fiecărui verset. Domnul este păstoul meu...şi mai ce? I se şopti...nu voi duce lipsă de nimic...şi mai ce?...îşi aminti...El mă paşte la păşuni vezi şi mă duce la o apă de odină...şi mai ce? Încântător!!!

E extraordinar ceea ce putem învăţa din această întâmplare amuzantă. Şi mai ce?... mereu să ne putem această întrebare de fiecare dată când citim un text din Biblie. Şi mai ce?..ne vorbeşte Domnul...şi ce mai avem noi de spus aproapelui nostru?

Similar acestei istorioare am procedat în urmă cu o zi, doar că întrebarea mea a fost alta: Oare? Despre asta sunt mai multe de zis, aşa că...va urma :)) :))

Să fiţi binecuvântaţi!

Dezvoltarea prieteniei tale cu Dumnezeu

Trebuie să aleg să ascult de Dumnezeu prin credinţă

partea a II-a

De fiecare dată când te încrezi în înţelepciunea lui Dumnezeu şi faci ce spune El chiar şi atunci când nu înţelegi, îţi adânceşti prietenia cu Dumnezeu. În mod normal, noi nu considerăm că ascultarea ar fi o caracteristică a prieteniei; aceasta este rezervată pentru relaţiile cu părinţii sau şeful sau cu ofiţerii superiori, nu cu un prieten. Cu toate acestea, Isus a arătat clar că ascultarea este o condiţie a prieteniei cu Dumnezeu. El a spus: "Voi sunteţi prietenii Mei dacă faceţi ce vă poruncesc Eu".

Noi suntem prieteni cu Dumnezeu, dar nu suntem egali cu El. El este conducătorul nostru iubit, iar noi Îl urmăm. Noi ascultăm de Dumnezeu, nu din datorie, ori de frică sau din obligaţie, ci pentru că Îl iubim şi credem că el ştie ce este cel mai bine pentru noi. Noi vrem sa-L urmăm pe Hristos din recunoştinţă pentru ceea ce a făcut El pentru noi. Cu cât Îl urmăm mai îndeaproape, prietenia noastră devine tot mai adâncă.

Noi Îl ascultăm din dragoste pentru că am fost eliberaţi şi iertaţi-şi ascultarea noastră aduce cu sine o mare bucurie! Isus a spus: "Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi. Rămâneţi în dragostea Mea. Când ascultaţi de Mine, rămâneţi în dragostea Mea, după cum şi Eu ascult de tatăl Meu şi rămân în dragostea Lui. V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria mea să rămânî în voi, şi bucuria voastră să fie deplină." Ioan 15:9-11

Adevărata prietenie nu este pasivă; aceasta acţionează. Când Isus ne cere să-i iubim pe alţii, să ajutăm pe cei în nevoi. să dăm la alţii din ce avem, să ne păstrăm curaţi, să oferim iertare şi să-i aducem pe alţii la El, dragostea ne motivează să ascultăm imediat.

Adesea suntem provocaţi să facem lucruri mari pentru Dumnezeu. În realitate, lui Dumnezezu Îi place mai mult când facem lucruri mici pentru El, ascultândul din dragoste. S-ar putea ca lucrurile pe care le facem să nu fie observate de alţii, dar Dumnezeu le observă şi le consideră act de închinare.

Marile oportuinităţi pot să apară o dată în viaţă, dar micile oportunităţi ne înconjoară în fiecare zi. Chiar prin acţiuni simple cum ar fi: prezentarea adevărului, o atitudine amabilă şi încurajarea altora noi Îi facem bucurie lui Dumnezeu.

Domnul Isus Şi-a început lucrarea publică la vârsta de 30 de ani fiind botezat de Ioan. La acel eveniment Dumnezeu a vorbit din ceruri şi a spus: "Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea". Ce a făcut Domnul Isus timp de 30 de ani ca să-I facă atâta plăcere lui Dumnezeu? Biblia nu spune nimic despre anii dinainte, cu excepţia unei afirmaţii simple din Luca 2:51 "S-a întors împreună cu ei la Nazaret şi le-a fost supus." treizeci de ani de plăcere pentru Dumnezeu au fost rezumaţi în trei cuvinte: "a fost supus".

Supunerea presupune atât de multă răbdare, simplitate în trăire, o relaţie strânsă puternic cu Dumnezeu, o părtăşie continuă cu El, Cel care nu oboseşte să aducă pe bolta cerească astrele noaptea şi lumina plină de căldură a soarelui în timpul zilei, Cel care nu oboseşte să pună în trupul nostru respiraţie şi capacitate de a ne folosi mâinile, picioarele, de a putea mărturisi cu gura noastră fiecare trăire şi de auzi. Îţi mulţumesc Domnul meu pentru harul Tău, pentru îndurarea Ta faţă de mine, pentru că mi-ai descoperit Adevărul tău şi pacea Ta.

Să fiţi binecuvântaţi!

Eden's Bridge - El Shaddai

Salmi 139: 11 Se dico: «Almeno l'oscurità mi coprae intorno a me sia la notte»;

12 nemmeno le tenebre per te sono oscure, e la notte è chiara come il giorno; per te le tenebre sono come luce.

13 Sei tu che hai creato le mie visceree mi hai tessuto nel seno di mia madre.

14 Ti lodo, perché mi hai fatto come un prodigio; sono stupende le tue opere,tu mi conosci fino in fondo.

15 Non ti erano nascoste le mie ossaquando venivo formato nel segreto, intessuto nelle profondità della terra.

16 Ancora informe mi hanno visto i tuoi occhie tutto era scritto nel tuo libro;i miei giorni erano fissati, quando ancora non ne esisteva uno.

Aceastea imi plac mai mult!

Rebeca Avram-acum e timpul



Rebeca Avram-Iti multumesc


Aud şi azi Cuvântul sfânt

Ce viaţă-mi dă pe acest pământ

De azi noi vrem să-l împlinim

Ca să ne mântuim

Îţi mulţumesc
Şi pentru toate te slăvesc
Căci pace Doamne mi -ai adus
Fii binecuvântat Isus

Aşa cum sunt plin de păcat
Şi-n umilinţă stând plecat
De toate Doamne m-ai iertat
În sângele-Ţi vărsat

Tu suflet drag ce rătăceşti
Străin, orfan, pribeag tu eşti
Azi cu blândeţe şi iubire
El mângâiere vrea să-ţi fie!

Îţi mulţumim

Şi pentru toate te slăvim

Căci pace Domne ne-ai adus

Fii binecuvântat Isus!

E târziu, am mai scris şi astăzi puţin, puţin şi acum mă bucur enorm de mult că am găsit această melodie minunată..Simt că e modul cel mai potrivit pentru mine să închei această zi...Mulţumesc pentru tot!

Frumoase acorduri...

andrea boceli&laura pausini-vivo per lei


Aha..înţelegeţi voi...se tot vorbeşte..e ..nu e..???
Vlad mirita & Nico--Pe o margine de lume

Jesus, My Friend

Dezvoltarea prieteniei tale cu Dumnezeu

Tu eşti atât de aproape de Dumnezeu cât alegi să fii.

Dacă doreşti o legătură mai profundă, mai strânsă cu Dumnezeu trebuie să înveţi să-I împărtăşeşti în mod cinstit simţămintele tale, să te încrezi în El când îţi cere să faci ceva, să înveţi să ai grijă de ceea ce El are grijă şi să doreşti prietenia cu El mai mult decât orice altceva.

1. Trebuie să aleg să fiu sincer cu Dumnezeu

Prima cărămidă a unei prietenii mai adânci cu Dumenzeu este o sinceritate totală-despre căderile şi simţirile tale. Dumnezeu nu aşteaptă de la tine să fii perfect, dar El îţi pretinde sinceritate totală. Nici unul din prietenii lui Dumnezeu din Scriptură nu au fost perfecţi. Dacă perfecţiunea ar fi o condiţie de bază a prieteniei cu Dumneze, niciodată nu am putea fi prietenii lui. Din fericire, datorită harului lui Dumnezeu, Isus este încă "prietenul păcătoşilor".

În Biblie, prietenii lui Dumnezeu, au fost sinceri în ceea ce priveşte simţămintele lor, deseori plângându-se, îndoindu-se, acuzândul-L pe Creatorul lor şi argumentând cu El. totuşi, Dumnezeu nu pare să fi fost deranjat de această sinceritate; de fapt, a încurajat-o.

Dumnezeu i-a permis lui Avraam sa-I pună întrebări cu privire la distrugerea cetăţii Sodoma şi sa-I ceară s-o cruţe. La fel, Dumnezeu a ascultat cu răbdare multe acuzaţii de trădare, lipsă de corectitudine şi abandonare din partea lui David. Lui Iov i-a permis să-şi verse toată amărăciunea din suflet în timpul încercarii grele prin care a trecut şi, la sfârşit, Dumnezeu L-a apărat pe Iov pentru că a fost sincer şi i-a mustrat pe prietenii lui pentru lipsă de autenticitate: "Voi n-aţi fost sinceri cu Mine, nici când aţi vorbit despre Mine- cel puţin nu atât de mult ca prietenul Meu Iov...Acum prietenul meu Iov se va ruga pentru voi şi Eu voi accepta rugăciunea lui." (Iov 42:7).

Prietenia adevărată se zideşte pe destăinuiri. Ceea ce poate părea îndrăzneală extremă Dumnezeu o consideră drept autenticitate. Dumnezeu ascultă cuvintele pline de pasiune ale prietenilor Săi; El este plictisit de banalităţi pioase şi pevizibile. Ca să fii prietenul Lui trebuie să fii sincer cu El, să-i împărtăşeşti adevăratele tale sentimente, nu ceea ce crezi că ar trebui să simţi sau să spui.

Este foarte probabil să fie nevoie să-ţi mărturiseşti unele sentimente ascunse de mânie şi resentimente faţă de Deumnezeu pentru anumite domenii din viaţa ta în care te -ai simţit înşelat sau dezamăgit. Până când ne maturizăm suficient pentru a înţelege că Dumnezeu foloseşte TOTUL spre binele nostru, nutrim în noi resentimente faţă de Dumnezeu în ceea ce priveşte înfăţişarea noastră, mediul din care provenim, rugăciunile neascultate(credem noi), rănile din trecut şi alte lucruri pe care le-am schimba dacă am putea. Deseori oamenii dau vina pe Dumnezeu pentru durerile provocate de alţii.

Amărăciunea este cea mai mare barieră în calea prieteniei cu Dumnezeu:"De ce aş mai dori să fiu prieten cu Dumnezeu dacă El a îngăduit să mi se întâmple asta?" Antidotul, desigur, este să înţelegi că Dumnezeu acţionează întotdeuna în interesul tău suprem chiar şi atunci când acest lucru este dureros şi tu nu-l înţelegi.

Ca să ne înveţe să fim sinceri, Dumnezeu ne-a dat cartea Psalmilor, un manual de închinare, plin de cuvinte tari, strigăte, îndoieli, temeri, resentimente şi pasiuni adânci combinate cu mulţumire, laude şi mărturisiri de credinţă. Fiecare emoţie posibilă este cuprinsă în Psalmi. Când citeşti mărturisirile pline de emoţii ale lui David şi ale altora, îţi dai seama că aşa vrea Dumnezeu să I te închini şi tu- împărtăşindu-I tot ce simţi.

Este o încurajare să ştim că toţi prietenii apropiaţi ai lui Dumnezeu-Moise, David, Avraam, Iov şi alţii- au trecut prin perioade în viaţă când s-au luptat cu îndoiala. Dar, în loc să-ţi mascheze îndoielile prin babalităţi pioase, ei şi le-au exprimat cu voce tare, deschis. Uneori exprimarea îndoielii este primul pas spre următorul nivel al prieteniei cu Dumnezeu.

Rick Warren -Viaţa condusă de scopuri

Am ales să redau acest capitol frumos şi martor al adevărate trăiri cu Dumnezeu: prietenia, un subiect atât de aproape sufletului nostru şi totuşi atât de greu de menţinut. Însă, pentru toţi aceia care se încred neîncetat în Creatorul, sentimentul prieteniei este mereu viu şi actual indiferent cât timp a trecut de când Domnul a îngăduit să cunoaştem o anumită persoană. Rick Waren mai prezintă, în cartea sa, incă două elemnte-cheie ale dezvoltării prieteniei noastre cu Dumnezeu. Acestea sunt: ascultarea şi preţuire. În timpul pe care Domnul mi-l va îngădui voi reda şi celelalte afirmaţii, bazate pe cuvântul Scripturii, ale lui Warren împărtăşite în cartea sa.

Să fiţi binecuvântaţi!